Istoria I

Grupele: A19.09; COT19.09; CED19.09; CECE19.09.1;

SACGV19.09.2  EI1909;TMAC1909;TPL1909;SACGV19091; DI1909; CECE19092;I19.09.
Disciplina: Istoria-Epoca Medievală
Profesori :Răileanu Alina;Sîlii Ana; Bolduma V.

Tema lecției: Specificul Instituțiilor Medievale Românești
Obiective

O1 -să definească termeni istorici specifici temei: domn, dregătorie, logofăt, paharnic, ținut,  județe, district, mucenic,ctitor, postelnic.

O2 -să deterrmine specificul instituţiile politice centrale;

 O3 -să caracterizeze organizarea administrativă, bisericească ;

O4– să identifice  trăsăturile organizării armatei și judecătoreşti 

 O5 -să argumentăm că instituţiile politice centrale şi locale   contemporane îşi au originea în evul mediu.

     

                                          Eseu

          Organizarea militară a Țărilor Romîne in Evul Mediu

       După constituirea statelor feudale, structurile militare s-au putut organiza mai bine, s-a ridicat un adevărat sistem defensiv şi s-a perfecţionat armamentul.

       În Ţara Românească şi Ţara Moldovei un rol însemnat a avut „oastea cea mică” sau „curtea”, formată din boieri mici, din „steagurile” de sub comanda dregătorilor teritoriali care luptau, de obicei, călare. În vremurile de mare primejdie se convoca „oastea ce mare”, în componenţa căreia intrau ţăranii şi târgoveţii. Din prima jumătate a secolului al XV-lea s-au folosit şi mercenari. În dotarea armatelor muntene şi moldovene se găsea un armament variat, săbii, suliţe, arcuri şi săgeţi şi, de asemenea, arme de foc.

      Boierii foloseau cămăşi de zale, platoşe, coifuri, scuturi. Un puternic sistem defensiv, cetăţi de margine şi de interior (Turnu, Giurgiu, Brăila, Poenari, Suceava, Neamţ, Roman, Hotin, Soroca, Orhei, Tighina, Chilia) a asigurat tăria şi continuitatea statală. În fruntea oştirii se afla voievodul ţării, care putea fi înlocuit de fiul asociat la domnie sau de un mare dregător (vornic, pârcălab, spătar). Oastea era împărţită în cete şi steaguri comandate de boieri.

         Oştirea din Transilvania se găsea sub autoritatea superioară a regelui Ungariei. Voievodul Transilvaniei comanda oastea recrutată din cele şapte comitate aflate sub jurisdicţia sa. Nobilii, episcopii, abaţii, aveau detaşamente proprii (banderii). În Transilvania s-a folosit armament perfecţionat (în sec. XIV, arbaletele, în veacul următor, tunurile), s-au ridicat cetăţi (Bran, Făgăraş, Deva, Chioar, Gherla, Ciceu, Cetatea de Baltă, Unguraşul), s-au fortificat oraşe şi mănăstiri. Un rol militar important l-au avut cnezii români din Banat, Haţeg şi Maramureş, unii dintre ei fiind înnobilaţi pentru faptele lor de arme. Secuii au fost buni oşteni formând, de obicei, avangarda sau ariergarda, iar saşii, mai puţin afirmaţi în acest domeniu, aveau şi ei obligaţia să trimită oşteni, mai ales pentru defensivă.

     In concluzie pot spune ca structurile militare intradevar s-au putut organiza mai bine si au putut forma diferite sisteme de aparare si de asigurare totala a tarii

                                                                                                   Realizat V.Chenciu.gr.CECE19.09.1

Temă de acasă la istorie nr.2

Savițchi Alina

A 19. 09

Noțiuni istorice:

Domn- Persoană care guvernează un oraș, o provincie, o țară : stăpânitor, biruitor, despuitor

Dregătorie- Funcție înaltă, demnitate, slujbă laică sau eclesiastică; autoritate publică. ( Duca-vodă știe că vii și te-așteaptă, dînd porunci la toate dregătoriile pînă la Iași să fii bine primit.)

Logofăt- Titlu de mare dregător în ierarhia boierilor români, membru al Sfatului domnesc; persoană care deținea acest titlu.

Paharnic- Titlu dat în Evul Mediu, în țările române, boierului care avea grijă de băutura domnului, iar la ospețe sau în împrejurări deosebite îl servea pe domn, gustând băutura înaintea acestuia pentru a se convinge că nu este otrăvită. 

Ținut- (În Evul Mediu, în Moldova) Unitate administrativ-teritorială corespunzătoare județului din Țara Românească, loc, regiune.

Județe- Fiecare din diviziunile administrative teritoriale mai vechi ale țării, puse sub conducerea unui prefect sau (mai de mult) a unui ispravnic, numit de autoritatea centrală.

District- Unitate administrativ-teritorială din unele țări, care cuprinde fie capitala țării și împrejurimile ei, fie un teritoriu care are o populație cu compoziție națională omogenă.

Mucenic- Persoană care a avut de îndurat suferințe, chinuri îngrozitoare și moartea, apărând ideile creștinismului 

Ctitor- Persoană care suportă sau contribuie, în parte, la cheltuielile pentru ridicarea și înzestrarea cu odoare a unei biserici sau mănăstiri 

Postelnic- Titlu dat, în orânduirea feudală din țările române, boierului de curte însărcinat, inițial, cu paza camerei de dormit a domnitorului, și care, ulterior, a avut diferite funcții la curtea domnească, de a pregăti audiențele la domn, de om de încredere al domnitorului, de maestru de ceremonii, în Moldova și de pârcălab al ținutului Iași.

1)      Descrieți procedura de înscăunare a domnitorilor

Înscăunarea domnilor cuprindea două momente, primul-alegerea sau acceptarea de către țară (boieri, curteni, orășeni etc.) și al doilea religios,  care avea origine bizantină. Ultimul constă în acordarea însemnelor domniei-coroana, sceptrul domnesc, hlamida de către Mitropolitul țării. Domnul era uns cu mir, ceea ce semnifica transmiterea puterii divine către domn. După domnul presta jurământ către țară pe Evanghelie, după care cei de față îi prestau jurămînt domnului. După aceasta domnii primeau însemnele puteriide sultan și purtau pe cap o cucă.

2)      Diagrama ween

3 asemănări și 3 deosebiri dintre instituțiile politice centrale din Europa Occidentală și Țările Române

Asemănări

1.      Aceleași instituții politice centrale

2.         Monarhii au încercat să evite limitarea puterii lor de către adunările de stări, determinându-i să-și concentreze întreagă lor putere politică la nivelul regalității - monarhii absolutiste.

3.       În evul mediu a existat o mare diversitate de structuri politice de tip statal sau semi-statal. Structurile politice de tip statal se distingeau în monarhii și republici.   

4.      Șefiile tradiționale de tip tribal erau cele mai răspândite, fiind instabile structural, instituțiile fiind absente, acestea fiind considerate a fi "formațiuni pre-statale". 

Deosebiri

1.      La  baza organizării judecătorești în perioada constituirii statelor medievale românești s-a aflat         „ obiceiul  pamantului”, „legii romanesti” ( jus valachicum ).

2.      Monarhul care conducea purta titluri diverse ca : împărat, rege, șah, calif, sultan, țar, cneaz, domn, principe.

3.      Conducătorul din Moldova, Țara Românească și Transilvania erau numiți domni sau voievozi.

4.      Papalitatea avea de asemenea vocație universală.

3)      Eseu la tema Organizarea judecătorească

     Una din instituțiile politice centrale la baza cărora se afla o sinteză originală a tradițiilor organizării obștii agrare autohtone conform și a influențelor bizantine, sud-slave, central- și vest-europene, care în consecinîă au cristalizat într-o creație politică autentică românească, era organizrea judecătorească.

     La baza organizării judecătorești în perioada constituirii statelor medievale românești s-au aflat obiceiul pământului sau dreptul românesc, conform căruia problemele judiciare se rezolvau de oameni buni și bătrâni. În secolul al XV-lea uneori se apela și la legi scrose de origine bizantină(Zaconiconul, Syntagma lui Matei Vlastares). În Transilvania apare la 1517 Colecția de legi a lui Ștefan Worboczy, numită Tripartitul, care reglementa obligațiile fiscale ale populației contribuabile față de stat și nobili.

     Instanțele judiciare erau judecata oamenilor buni și bătrâni pentru satele libere și judecata seniorială (nobiliară) pentru locuitorii satelor aservite. Următoarea instanță era cea județeană, unde se adresau cei nemulțumiți de hotărârea primei instanțe. Instanța supremă era judecta domnului și a Sfatului domnesc(în Moldova și Țara Românească) sau a voievodatului (în Transilvani).

     În concluzie sunt capabilă să realizez că Instituțiile politice centrale și locale au reglementat relațiile sociale, contribuiau la dezvoltarea vieții economice, politice și spirituale, caracteristice societății medievale.

       

(Proiectul în format de Power Point la tema organizaatiei militare este atașat în classroom mai jos de acest document).

Mulțumesc anticipat! O perioadă a carantinei plăcută și aveți grijă de dumneavoastră și de familie!