miercuri, 29 aprilie 2020

Istoria III

Grupele:A1709; CED1709;SACGV17091;SACGV17092;TPL1709;TMAC1709;EI1709; COT1709;CECE17093;DI17091;DI17092;CECE17091;CECE17092

Disciplina: Istoria
Profesori:Răileanu Alina;Sîlii Ana;BoldumaV.

Tema lecției: Instaurarea regimului stalinist in Romania 1948-1965

























 Schema lecției

Instaurarea și începuturile comunismului din România


I.                    Instaurarea ( 1944-1947)

a.       Cauze:- actul de la 23 august 1944
-          prezența trupelor Armatei Roșii ( până în 1958)
-          Acordul de procentaj de la Moscova ( 9 oct. 1944)
-          Conferința de Pace de la Paris ( 1947)
b.       Etapele: - 6 martie 1945, guvernul dr. Petru Groza
-          nov. 1946, falsificarea alegerilor parlamentare
-          eliminarea adversarilor politici ( 1947)
-          30 dec. 1947 – abdicarea regelui Mihai

II.                  Regimul stalinist ( 1947-1965)
-          feb. 1948 se formează PCR prin fuziunea PCR cu PSD
-          liderul PMR este Gheorghe Gheorghiu Dej
-          apr. 1948 – Constituția Republicii Populare România
-          a fost aplicat modelul comunismului din Rusia din timpul lui Stalin:
a. stalinismul economic: - naționalizarea întreprinderilor ( iunie 1948)
                                        - etatizarea băncilor
                                        - colectivizarea agriculturii – 1949
                                        - planificarea centralizată: planuri anuale sau cincinale

b. stalinismul politic: - partid unic
                                   - poliție politică: Securitatea ( 1948)
                                   - lichidarea presei independente
                                   - exterminarea vechilor demnitari în lagăre de muncă și închisori ( Sighet, Aiud, Gherla)
                                   - crearea unor centre de exterminare la Pitești și Canalul Dunăre- Marea Neagră

c. stalinismul cultural:- ruperea legăturilor cu Occidentul
                                   - adoptarea prolecultismu-lui
                                   - organizarea învățământului după model sovietic
                                   - subordonarea bisericii de către autorități și unirea forțată a bisericii greco-catolice cu cea ortodoxă
                                  - introducerea cenzurii


                                                                              

                                      Fișa nr. 1

1.Desprindeți din text concluzii cu privire la regimul proprietății în timpul comunismului.
2. Identificați pe baza sursei contradicția dintre prevederile legii fundamentale și situația reală.
,,TITLUL II
Structura social-economica

Art. 5.
În Republica Populara Română, mijloacele de producție aparțin sau Statului, ca bunuri ale întregului popor, sau organizațiilor cooperative, sau particularilor, persoane fizice sau juridice.
Art. 6.
Bogațiile de orice natură ale subsolului, zăcămintele miniere, pădurile, apele, izvoarele de energie naturală, căile de comunicație ferate, rutiere, pe apa și în aer, poșta, telegraful, telefonul și radio-ul aparțin Statului, ca bunuri comune ale poporului.
Prin lege se vor stabili modalitățile de trecere în proprietatea Statului, a bunurilor enumerate în alineatul precedent, care, la data intrarii în vigoare a prezentei Constituții, se aflau în mâini particulare.
Art. 8.
Proprietatea particulară și dreptul de moștenire sunt recunoscute și garantate prin lege.
Proprietatea particulară, agonisită prin munca și economisire, se bucură de o protecție specială.
Art. 11.
Când interesul general cere, mijloacele de productie, băncile și societățile de asigurare, care sunt proprietate particulară a persoanelor fizice sau juridice, pot deveni proprietatea Statului, adica bun al poporului, în condițiunile prevazute de lege.”( Constituția din 1948)









































Istoria III


Grupele:A1709; CED1709;SACGV17091;SACGV17092;TPL1709;TMAC1709;EI1709; COT1709;CECE17093;DI17091;DI17092;CECE17091;CECE17092

Disciplina: Istoria
Profesori:Răileanu Alina;Sîlii Ana;BoldumaV.

Tema lecției: Disidenta anticomunista romaneasca (profil uman)

































luni, 27 aprilie 2020

Educația civică Anul III


Grupele:A1709; CED1709;SACGV17091;SACGV17092;TPL1709;TMAC1709;EI1709; COT1709;CECE17093;DI17091;DI17092;CECE17091;CECE17092

Disciplina: Educația Civică
Profesori :Răileanu Alina;Sîlii Ana;Bolduma Viorel
Tema :Tanarul si munca








Cum ne alegem profesia?
   
Ce vreau să devin?
         Ce profesie să îmi aleg? 
Voi putea avea cariera pe care  o visez ?
Spre ce domeniu să mă orientez?
 Câtă bătaie de cap ne dau  aceste întrebări?
            Când esti tânăr, la început de drum, toți au impresia că trebuie să te  sfătuiască, să te îndrume sau și mai rău să îți dicteze ce cale să urmezi,  toți arogându-și dreptul de a fi siguri că știu ce este cel mai bine  pentru tine datorită experienței sau vârstei pe care o au.
      Nu o singură dată, am auzit persoanele din jurul meu spunând, că și-au ales o profesie pentru că așa a vrut mama sau tata, că doar, ei știu cel mai bine ce trebuie să facă urmașii lor. De ce ? Pentru că, ei le-au dat  viață.
     
        Atunci când ne alegem profesia trebuie să ținem cont de ceea ce   ne place, ce ne oferă satisfacții, să fim constienți pe ce drum   pornim, ce oportunități ni se deschid, în funcție de profesia pentru care optăm.  Astfel, atunci când ne alegem profesia este necesar să ne facem  un plan, o  idee despre domeniile pentru care avem afinități, apoi să ne informam amănunțit despre ce implică alegerea unei profesii în domeniile  respective.   După ce stabilim domeniile și implicațiile este bine să vedem ce   oportunități ni se deschid urmând o profesie într-unul  din ele.  Asta reprezintă informarea, pe care este necesar să o facem, după care   urmează analiza, care constă în a fi sincer cu noi, pentru că este vorba  de viața noastră, și a răspunde la mai multe întrebari:
      Cât de mult ne dorim să practicăm o profesie?
      Cât suntem dispuși să alocăm din timpul nostru acesteia?
      Cât de repede ne putem plictisi de ea?
      Ce satisfacții ne oferă o muncă depusă în acel domeniu?
      Avem posibilitatea de a schimba locul de muncă în cazul în care nu ne mai satisface?  
      Și cât de ușor ne putem găsi un altul în acel domeniu?
      Care este șansa să ne clădim o carieră în domeniul respectiv?
      Pentru că,  există o diferență între profesie și carieră. Cariera se clădeste în timp  și are la bază profesia pe care ai ales-o. O carieră nu o faci  peste   noapte, iar dacă profesia nu te satisface, nu sunt prea multe șanse să   clădesti o carieră pe baza ei.
             Cele mai importante întrebări sunt: Ce oportunități ne oferă profesia aleasă? Ce job-uri mai putem practica dacă alegem un anumit domeniu? Cât de mult contează satisfacția materiala?
        Consider că la începutul profesiei este necesar să ne gândim cum ne clădim  o carieră, să investim în noi, să studiem, să dorim ca ceeea ce facem să devină important. Este important ca "la început să investim în noi pentru  ca mai apoi să putem crește" - este o vorba bătranească "culegi ce  semeni", dacă la începutul profesiei nu semeni ceva bun în nici un caz mai târziu nu vei culege roadele așteptate.
    Alegerea ne aparține, nu spun că nu e bine să asculți sfaturi și să ții seama de ele, dar alegerea finală să o facem în funcție de ceea ce simțim că putem face, nimeni nu o să exercite o profesie în locul nostru.
         Retrospectiva asupra calităților pe care le avem, oportunităților și de ce nu a lipsurilor noastre este cea în funcție de care trebuie să hotărâm.
         Un lucru trebuie constientizat: foloasele materiale nu sunt pe primul loc,  aceste se obțin, dacă depui o muncă satisfacatoare și pe plan personal, o  muncă plăcută este și utilă, dacă sții să alegi drumul pe care vrei să  mergi.
 Alegerea profesiei nu e o decizie usoara, de ea depinde cariera si uneori  familia noastra, dar ceea ce este usor in viata nu este neaparat si placut.  Aveti incredere in voi, instinctul nu va inseala, veti sti ce sa alegeti   pentru a va satisface pe plan profesional si a avea carierele visate, doar credeti in voi, in fortele si capacitatile voastre, neuitand nici o clipa,  insa, si ce lipsuri aveti, ele sunt elementul surpriza care poate sa apara  in calea carierei pe care o visati.
   Fiti sinceri, credeti in voi si asa veti invinge orice, oriunde si  oricand!



CUM OCUPĂM UN LOC DE MUNCĂ
În În vederea ocupării unui post se parcurg următorii paşi:
1. Întocmirea unor documente: scrisoare de intenţie, curriculum vitae (CV) şi depunerea lor la unitatea economică unde a fost solicitat locul de muncă;
2. Participarea la interviul de angajare; invitaţia la interviu este făcută în cazul în care documentele prezentate la solicitarea postului au stârnit interesul angajatorului;
3. Testarea, susţinerea unui concurs de ocupare a postului respectiv;
4. Examinarea medicală;
5. Angajarea.
CV-ul este imaginea experienţei profesionale- garanţia pe care o oferiţi firmei că puteţi satisface condiţiile postului solicitat.
Scrisoarea de intenţie constituie o cerere de angajare prin care se arată interesul faţă de o instituţie şi se solicită ocuparea unui anumit loc de muncă.
În cadrul interviului, candidatul va fi întrebat despre:
Speranţele sale în legătură cu postul
Studiile
Cunoştinţele sale despre firmă
Experienţa sa profesională
Punctele tari şi slabe pe care le are.



10 întrebări esențiale într-un interviu de angajare

A sosit vremea să angajați pe cineva în echipă, iar presiunea este să găsiți un profesionist cu acele skilluri cheie de care businessul sau proiectul dvs. are nevoie?
Cum puteți determina asta dintr-un simplu interviu?
În general, există 3 arii care se analizează în cadrul unui proces de recrutare, și anume:
  • motivația – cât de motivat este candidatul de jobul oferit;
  • skillurile tehnice/ competențele fără de care nu-și poate face jobul (hard skills);
  • și bineînțeles, ne dorim să înțelegem omul din spatele profesionistului, pentru a verifica dacă acesta se potrivește cu mediul companiei noastre (soft skills);
Cum se întâmplă în aproape toate contextele de business și în cadrul unui interviu, focusul se pune pe relația creată cu cel intervievat. Mai exact, felul în care îi adresăm întrebările, atmosfera creată și atitudinea față de acesta.
Când vine vorba de interviurile pentru găsirea unui job, pregătirea este esențială. Însă, asta nu se aplică doar candidatului – este la fel de importantă și pentru dvs. ca intervievator.
Care sunt cele 10 întrebări esențiale într-un interviu de angajare?

1. De ce dorești să faci o schimbare?
Acesta întrebare oferă o perspectivă detaliată asupra motivației pe care o are persoana din fața dvs. și vă poate ajuta încă de la început să identificați orice semnal de alarmă cu privirea la felul în care candidatul ia decizii.

2. Care sunt sarcinile pe care le faci cu plăcere la jobul actual? Dar cele mai puțin plăcute?
Răspunsul acestei întrebări poate crea o imagine și mai completă asupra potrivirii candidatului și lucrurilor pe care le face cu plăcere, versus poziția vacantă. De obicei, oamenii oferă inconștient multe informații la acestă întrebare.

3. Care este realizarea profesională de care esti cel mai mândru?
Cu ajutorul acestei întrebări, puteți afla care este momentul din experiența lui profesională de care este cel mai mândru, dar va puteti da seama și cât de mult încearcă ”să se vândă”.

4. Îmi poți da un exemplu despre o situație în care ai reușit să depășești o provocare?
O întrebare conectată cu partea practică a lucrurilor, înțelegerea modului în care candidatul face față provocărilor și, mai important, abordările sale în circumstanțe dificile prin care a trecut.

5. Care sunt obiectivele tale din punct de vedere profesional?
Prin această întrebare, analizăm dacă obiectivele candidatului sunt aliniate cu oportunitățile pe care le poate oferi compania.

6. Dacă vei fi angajat, care este primul lucru pe care l-ai aborda în poziția pe care o vei ocupa?
Aceasta este o întrebare pe care ar trebui să o adresați de cele mai multe ori într-o rundă ulterioară a primului interviu, atunci când selectați dintre candidații finali.
Are un rol practic, deoarece vă poate confirma dacă persoana intervievată are înțelegerea corectă a tuturor atribuțiilor de care va fi responsabilă. Pe de altă parte, oferă șansa de a-i înțelege prioritățile. Ce crede el că ar trebui să se afle în capul listei de activități din poziția respectivă?

7. Care crezi că sunt abilitățile care te fac cel mai potrivit candidat pentru această poziție?
Astfel, puteți să înțelegeți cum se autoevaluează candidatul și ce competențe consideră că ar fi cele mai relevante pentru job. În plus, oferă și posibilitatea de a confirma că are înțelegerea adecvată a tot ceea ce implică rolul.

8. Ce abilitate ți-ai dori să îmbunătățești la tine?
În schimbul întrebării referitoare la evidențierea defectelor, o abordare diferită ar fi: domeniile de îmbunătățire.

9. Ce îți dorești de la un job nou sau de la noul angajator?
În cazul acestei întrebări, puteți identifica informații referitoare la ce mediu își dorește candidatul și ce așteptări are în general.

10. Ce îți place să faci în afara jobului?
Aceasta nu este neapărat una dintre cele mai uzitate întrebări, însă este important să ne amintim că vom angaja persoana cu totul. Probabil că vă doriți pe cineva care să se integreze cât mai bine în cadrul echipei dvs.

La începutul interviului este necesară o prezentare a jobului și bineînțeles, puțin small talk care cu siguranță va defini parcursul discuției.


Ca sa va motivezi in acest sens va propun vizionarea unui film thematic ---EXAMEN …2009.