Istoria  I


Grupele: A19.09; COT19.09; CED19.09; CECE19.09.1
SACGV19.09.2  EI1909;TMAC1909;TPL1909;SACGV19091; DI1909; CECE19092.

Disciplina: Istoria-Epoca Medievală
Profesori :Răileanu Alina; Sîlii Ana ;Bolduma V.
Data: 23.03.20
Tema lecției: Constituirea statelor medievale românești

Obiective:

                           O₁ să definească termeni istorici specifici temei: obștea sătească, descalecat, marcă, cnezat, voievodat

                                 O₂să identifice premizele interne și externe  a constituirii statelor medievale românești

                           O₃ să descrie etapele formării statelor medievale românesti: Țara Românească, Moldova și Dobrogea;

                           O₄ să compare etapele formării Țării Românești și Moldovei;

                           O₅ să recunoască personalități ale procesului de formare a statelor medievale;

                           O ₆să realizeze o axă cronologică a formării statelor medievale românești;

                           O₇ să determine importanța constituirii statelor medievale românești.

Fişa de lucru Nr. 1

1.      În baza textului din manual(p48), identificați etapele constituirii Țării Românești

2.      Citiţi cu atenţie textul de mai jos şi răspundeţi la următoarele cerinţe:

Campania lui Carol Robert de Anjou şi bătălia de la Posada [1330] – relatarea Cronicii pictate de la Viena

,,În acelaşi an în care a murit nevrednicul de pomenire Felician, adică în anul domnului 1330, regele şi-a adunat o mare oaste [...] şi [...] s-a dus în persoană, în luna lui septembrie, prin Severin în ţara voievodului românilor, Basarab, ţară care nu poate fi locuită de un popor neobişnuit cu ea, ca să alunge din această ţară pe Basarab, sau cel puţin să dea în posesiune ţara aceluia unuia dintre curtenii săi, cu toate că voievodul plătise întotdeauna cu credinţă darea cuvenită maiestăţii sale regelui.[...] Regele a ajuns pe o cale oarecare cu toată oastea sa, dar calea aceasta era cotită şi închisă de amândouă părţile de râpe foarte înalte de jur împrejur, şi pe unde această cale era mai largă, acolo românii în mai multe locuri o întăriseră [...] Mulţimea nenumărată a românilor sus pe râpe a alergat din toate părţile şi a aruncat cu săgeţi asupra oastei regelui care se găsea în fundul unei căi adânci. [...] Cădeau tineri şi bătrâni, principi şi nobili fără nici o deosebire. Căci această tristă întâmplare a ţinut mult de la ziua a şasea a săptămânii până la ziua a doua a săptămânii viitoare. [...] Şi a fost un cumplit dezastru, căci au căzut o mulţime de ostaşi, de principi şi de nobili.Iar regele îşi schimbase însemnele armelor sale. [...] Şi însuşi regele abia a scăpat cu câţiva inşi. [...]”

a.      Despre ce voievod român este vorba în text?

b.      Descrieţi locul luptei! Cum a scăpat regele maghiar?

c.       Scrieţi o informaţie aflată în relaţie cauză-efect selectată din sursă.

d.      Menţionaţi, pe baza sursei o cauză a conflictului dintre Basarab şi Carol Robert de Anjou.

e.       Precizaţi, izvorul istoric care face referire la bătălia de la Posada.

Fișa nr. 2

1. , În baza textului din manual(p.50-53) determină specificul și  etapele constituirii Țării Moldovei

2.Citiţi cu atenţie textul de mai jos şi răspundeţi la următoarele cerinţe:

 Formarea statului moldovean în viziunea cronicarului Ioan, arhidiacon de Târnava [mijlocul secolului al XIV-lea]

,,Iar în acel timp Bogdan, voievodul românilor din Maramureş, adunând în jurul său pe românii din acel district, trecu pe ascuns în ţara Moldovei, supusă coroanei regatului ungar, dar lipsită de locuitori de multă vreme datorită vecinătăţii tătarilor şi, cu toate că a fost lovit de mai multe ori de armata regelui, crescând mult numărul locuitorilor români, acea ţară a crescut [devenind] un stat. Însă voievodul pe care-l alegeau românii din acea ţară se recunoştea drept vasal al regelui Ungariei, obligându-se să plătească censul la timpul obişnuit.”

a.      Despre ce voievod român este vorba în text?

b.      Care era situaţia Moldovei până la venirea acestuia?

Fișa N. 3

1.     Determinați în baza textului din manual , etapele constituirii Țării Dobrogei(p.49).

2.      Citiţi cu atenţie textul de mai jos şi răspundeţi la următoarele cerinţe:

 „ Dobrogea fusese a unui despot cu numele Dobrotici, care o moștenise de la fratele său Balica, ce-și avea reședința la Cavarna și o mărise, atât spre miazăzi, cucerind Varna și regiunea pănă la Mesembria, cât și spre miazănoapte, ocupând la un moment dat, în 1366, și Chilia. După Dobrotici, a urmat fiul său Ivanco: acsta are lupte cu turcii în 1388 și dispare de pe scena istorică. În anii următori, 1388-1390, constatăm că cea mai mare parte din statul lui Ivanco Dobrotici este în stăpânirea lui Mircea care se intitulează, în documente latine, din 1390 și 1391 chiar în acest fel: „terrarum Dobrodicii depotus”. Felul în care Dobrogea a ajuns în mâna lui Mircea nu e încă bine lămurit. Probabil, fapta a avut loc prin luptă, poate prin luptă cu turcii care atacaseră pe Ivanco. Dârstorul- Silistra de azi- va fi și el câștigat, în aceeași epocă: 1388-1389. Dacă această cetate apare în titlul lui Mircea ca o entitate deosebită, separată de Dobrogea în care se găsește totuși, faptul se explică prin împrejurarea că Dârstorul n-a aparținut politicește niciodată statului lui Dobrotici, ci țarului de Târnovo; el nu putea fi așadar contopit cu posesiunea transdanubiană a celui dintâi”.

                                                                           ( Constantin C. Giurescu, Istoria Românilor)

a.      Identificați căile de constituire ale statului Dobrogea.

b.      Precizați nucleul viitorului stat dobrogean.

c.       Prezentați raporturile dintre Ivanco și turci.

d.      Semnalați conducătorii statului dobrogean.

e.       Explicați titulatura lui Mircea „terrarum Dobrodicii depotus”.

FIȘĂ DE LUCRU Nr.4

STATELE MEDIEVALE ROMÂNEȘTI

Citiţi cu atenţie, textul de mai jos:

           

„       Întemeierea Moldovei, adică constituirea celui de-al doilea stat românesc, a fost pe planul relaţiilor  nternaţionale una din urmările desprinderii spaţiului est-carpatic de sub hegemonia Hoardei de Aur. Procesul, deschis de ofensiva polono-ungară în cnezatul Halici, începând din 1340, a cunoscut numeroase vicisitudini militare şi politice, rezultate în principal de ciocnirea de interese în aria est carpatică între regatele polon şi ungar, de o parte, Hoarda de Aur, forţa dominantă încă în această regiune, şi cnezii lituanieni, cu aspiraţii de dominaţie în cnezatele ruse apusene, pe de altă parte. Principalele evenimente rezultate din această înfruntare s-au grupat în două etape. Cea dintâi etapă, [...] e  cuprinsă între anii 1340-1349; la capătul ei cnezatul Halici şi cea mai mare parte a Moldovei au trecut din aria de dominaţie a Hoardei de Aur în cea a Regatelor catolice, Polonia şi Ungaria. Cea de-a doua etapă, delimitată de anii 1350 şi aproximativ 1355 s-a încheiat, după noi contraofensive tătare şi lituaniene, cu statornicirea situaţiei anterior create şi cu înfrângerea definitivă a puterii tătare în aria apuseană a dominaţiei ei”.            (Şerban Papacostea, Geneza statului în Evul Mediu românesc)

Cerinţe:

1.      Precizați statul românesc întemeiat la est de Carpați.

2.      Numiți secolul în care au loc evenimentele relatate în text.

_____________________________________________________________________________

3.      Numiţi cei doi voievozi considerați întemeietori ai statului medieval Moldova.       

_____________________________________________________________________________

4.      Menţionaţi pe baza textului, o putere politică de care s-a desprins Moldova în momentul întemeierii.

5.      Menţionaţi pe baza textului, cele două puteri care doreau să supună noul stat constituit.                                                 ______________________________________________________________________________

6.      Menţionaţi pe baza textului, consecinţa contraofensivei tătare şi lituaniene la jumătatea secolului în cauză.       

______________________________________________________________________________                                                                                       

7.      Selectați din text oricare două informații aflate într-o relație cauză-efect.

8.      Stabiliți două asemănări și o deosebire între procesele întemeierii celor două țări românești din afara arcului carpatic.