Istoria

Educația civică III

Grupele:A1709; CED1709;SACGV17091;SACGV17092;TPL1709;TMAC1709;EI1709; COT1709;CECE17093;DI17091;DI17092;CECE17091;CECE17092

Disciplina: Educația Civică

Profesori :Răileanu Alina;Sîlii Ana;Bolduma V.

Tema lecției: Dreptul penal

Obiective:

- Să definească termenii de proces penal, recuzare;

- Să determine scopul procesului penal;

- Să constate fazele procesului penal;

- Să efectuieze clasificarea participanților în procesul penal;

- Să determine instanțele judecătorești care examinează cauzele penale competența acestora;

- Să conştientizeze importanţa cunoașterii procedurii de reținere.

Fișa Nr. 1

”Justiția este dorința constantă și perpeută de a da fiecăruia ce i se cuvine”

(Domitus Ulpian)

1.Analizînd cele studiate la lecțiile anterioare, comentează mottoul.

2.Ce înțelegi prin ”a da fiecăruia ce i se cuvine”? Ai putea face referință la principiile dreptului penal?

Cum ai proceda în cazul în care tu sau familia ta ar avea de suferit din cauza unei infracțiuni? Cui te vei adresa?

Citește mottoul. Determină dacă sînt compatibile noțiunile de îndurare și infractor.

”Am observat că tot timpul îndurarea aduce rezultate mai bune decît justiția strictă”

(Abraham Lincoln)

Un element din emblema justiției este balanța. Ce ai pune pe talerele ei pentru a păstra echilibrul în societate?

Fișa Nr.2

În art. 114 al Constituției Republicii Moldova este scris că ”Justiția se înfăptuiește în numele legii numai de instanțele de judecatătorești”.

a) Comentează acest articol.

b) Ce înțelegi prin sintagma ”în numele legii”.

Fișa Nr.3

Completați spațiile libere cu termenii potriviți din lista de mai jos.

A recuza – a cere ______________ din completul de _________ a unui judecător a cărui _______ este pusă la ____________.

Lista de termeni: judecată, îndoială, obiectivitate, retragerea.

Fișa Nr.4

Completați spațiile libere cu termenii potriviți din lista de mai jos.

Procesul penal – reprezintă activitatea __________ de _______________ și a _________________ cu participarea _____________ în proces și a altor persoane, desfășurată în conformitate cu prevederile _______________________.

Lista de termeni: organelor,Codului de procedură penală, instanțele judecătorești, părților, urmărire penală.

Fișa Nr.5

1. Amintește-ți de la orele de istorie antică despre legea talionului, explică esența ei.

2. Cum ar arăta societatea noastră, dacă s-ar aplica principiul ”Ochi pentru ochi, dinte pentru dinte”?

3. Membrii comunității din care faci parte respecta mai mult normele morale sau cele de drept (juridice)? Argumentează.

4. Ai fost pedepsit de către părinți pentru reușita slabă la învățătură sau pentru faptul că te-ai întors prea tîrziu acasă? Crezi că a fost corect să fii pedepsit?

5. Dacă ai avea posibilitatea să elaborezi legi, ce pedepse ai stabili pentru nerespectarea lor?

Suport Didactic

Studiază informația și prezint-o colegilor

Codul de procedură penală este alcătuit din două părți:

a)partea specială;

b)partea generală.

Sub aspectul organizării procesul penal este împărțit în 3 faze:

1. urmărirea penală;

2. judecata;

3. punerea în executare a hotărîrii penale definitive.

Urmărirea penală are rolul de a descoperi și a aduna probele necesare cu privire la existența infracțiunii, identificarea făptuitorului și stabilirea răspunderii acestuia, pentru a se constata dacă există temeiuri de trimitere în judecată. În această etapă își exercită funcțiile procurorul și organele de cercetare penală. Urmărirea penală se realizează sub două forme: ancheta preliminară și cercetarea penală.

Judecata are loc în prima instanță și în căile de atac. În cadrul ei, activitatea se exercită de către instanțele judecătprești. La această etapă participă și procurorul.

La terminarea judecării cauzei instanța pronunță hotărîrea.

Articolul 314. Nemijlocirea, oralitatea şi contradictorialitatea judecării cauzei

(1) Instanţă de judecată este obligată, în cursul judecării cauzei, să cerceteze nemijlocit, sub toate aspectele, probele prezentate de părţi sau administrate la cererea acestora, inclusiv să audieze inculpaţii, părţile vătămate, martorii, să cerceteze corpurile delicte, să dea citire rapoartelor de expertiză, proceselor-verbale şi altor documente, precum şi să examineze alte probe prevăzute de prezentul cod.

Punerea în executare a hotărîrilor penale rămase definitive constituie a treia fază, finală, a procesului penal, în care se realizează procedura prin care se pune în aplicare hotărîrea penală definitivă.

Persoanele chemate să contribuie la buna desfășurare a procesului penal, poartă denumirea de participanți și pot fi împărțite în trei grupe:

1. Persoanele ce reprezintă diferite organe de stat cu atribuții în domeniul procesului penal.

Aceste personae au funcții concrete, strict stabilite de Codul de procedură penală, și depășirea lor este sancționată. Din această categorie fac parte: procurorul, judecătorul, anchetatorul, cercetărorul penal.

2. Persoanele ce au un interes personal în cauza dată sau reprezintă un interes străin. Din această categorie fac parte: învinuitul, partea vătămată, partea civilă, partea civilmente responsabilă.

Bănuitul estе persoana fаță dе care există anumite probe că a săvîrşit o infracţiune, iar inculpatul estе cel față de care s-a emis o ordonanţă dе punere sub învinuire. Învinuitul în privinţa căruia cauza a fost trimisă în judecată se numeşte inculpat.

Partea vătămată sau victima infracţiunii este considerată persoana fizică sau juridică căreia i s-a cauzat prin infracţiune un prejudiciu moral, fizic sau material.

Partea civilă este persoana care a suferit pagube materiale în urma infracţiunii.Aceasta poate fi atît partea vătămată, cît şi oricare altă persoană care a suportat anumite pagube materiale.

Partea civilmente responsabilă este persoana care trebuie să repare prejudiciul material produs prin săvîrşirea infracţiunii. De regulă, acesta este învinuitul, dar dacă el este minor, daunele vor fi reparate de părinţi.

3. Persoanele care nu au nici un interes în cauza dată, dar care participă la procesul penal pentru a asigura calitatea investigațiilor. Din această categorie fac parte: grefierul, expertul, martorii, specialiștii, traducătorul, interpretul.

Notă: Nici o persoană, din cele trei grupe enumerate mai sus, nu poate îndeplini în cadrul aceleiaș cauze două sau mai multe roluri.

Articolul 165. Noţiunea de reţinere

(1) Constituie reţinere privarea persoanei de libertate, pe o perioadă scurtă de timp, dar nu mai mult de 72 de ore, în locurile şi în condiţiile stabilite prin lege.

Articolul 166. Temeiurile pentru reţinerea persoanei bănuite de săvîrşirea infracţiunii

(5) Reţinerea persoanei în condiţiile prezentului articol nu poate depăşi 72 de ore din momentul privării de libertate.

(5¹) În cazul în care reţinerea persoanei se efectuează pentru stabilirea identităţii ei, perioada de reţinere nu poate depăşi 6 ore. (6) Reţinerea minorului nu poate depăşi 24 de ore.

Articolul 167. Procedura de reţinere a persoanei

(1) Despre fiecare caz de reţinere a unei persoane bănuite de săvîrşirea unei infracţiuni organul de urmărire penală, în termen de pînă la 3 ore de la momentul privării ei de libertate, întocmeşte un proces-verbal de reţinere, în care se indică temeiurile, motivele, locul, anul, luna, ziua şi ora reţinerii, starea fizică a persoanei reţinute, plîngerile referitoare la starea sănătăţii sale, în ce este îmbrăcată (descrierea ţinutei vestimentare), explicaţii, obiecţii, cereri ale persoanei reţinute, cererea de a avea acces la un examen medical, inclusiv pe cont propriu, fapta săvîrşită de persoana respectivă, rezultatele percheziţiei corporale a persoanei reţinute, precum şi data şi ora întocmirii procesului-verbal. Procesul-verbal se aduce la cunoştinţă persoanei reţinute, totodată ei i se înmînează în scris informaţia despre drepturile prevăzute la art.64, inclusiv dreptul de a tăcea, de a nu mărturisi împotriva sa, de a da explicaţii care se includ în procesul-verbal, de a beneficia de asistenţa unui apărător şi de a face declaraţii în prezenţa acestuia, fapt care se menţionează în procesul-verbal. Procesul-verbal de reţinere se semnează de persoana care l-a întocmit şi de persoana reţinută. În termen de pînă la 3 ore de la reţinere, persoana care a întocmit procesul-verbal prezintă procurorului o comunicare în scris referitoare la reţinere.

(1¹) Organul de urmărire penală, în timp de o oră după reţinerea persoanei, solicită oficiului teritorial al Consiliului Naţional pentru Asistenţă Juridică Garantată de Stat sau unor alte persoane împuternicite de acesta desemnarea unui avocat de serviciu pentru acordarea asistenţei juridice de urgenţă. Solicitarea de a desemna un avocat de serviciu este prezentată în scris, inclusiv prin fax, sau la telefon.

Articolul 168. Dreptul cetăţenilor de a prinde persoana bănuită de săvîrşirea infracţiunii

(1) Oricine este în drept să prindă şi să aducă forţat la poliţie sau la o altă autoritate publică persoana prinsă asupra faptului săvîrşirii unei infracţiuni sau care a încercat să se ascundă ori să fugă imediat după săvîrşirea infr

acţiunii.

aminează cazul și răspunde la întrebări:

Cetățeanul Mateiciuc a trecut printr-un proces de divorț, examinat de judecătorul Grigoriu. Fiind nemulțămit de decizia dată de acesta, a hotărît să se răzbune.Mateiciuc l-a așteptat pe Grigoriu la ieșirea din judecătorie și, folosindu-se de acoperirea nopții, i-a aplicat acestuia lovituri cu o bîtă. Grigoriu a opus rezistență. În timpul încăierării a fost spart parbrizul și îndoită portiera autoturismului parcat în preajmă și care aparținea cetățeanului Mihăieș, care este inginer-mecanic la un salon auto.

În cazul dat, procurorul a pornit un proces de urmărire penală.

a) Stabilește rolurile pe care le vor avea ﬁecare din cei implicaţi în cauza dată.

b)Va putea oare Grigoriu să examineze cazul în calitate de judecător, iar Mihăeș în calitate de specialist, pentru a determina gradul de deteriorare a autoturismului? De ce?

Examinează cazul și răspunde la întrebări:

• Polițistul de sector Grigore Frunză, aflîndu-se pe una din ulițele satului pe la ora 23:30, a auzit zgomote suspecte în curtea unui cetățean. Apropiindu-se, i-a observat pe minorii Ion Mocanu și Vasile Decusară care încercau să spargă lacătul de la ușa casei. Polițistul i-a reținut pe minori, dar aceștia au încercat să fugă, fapt pentru care G. Frunză i-a bătut, i-a legat și i-a transportat la sectorul de poliție. Deoarece era deja ora unu noaptea, a hotărît că se va ocupa de minori mai tîrziu.În ziua următoare, G. Frunză s-a întors la postul de poliție la ora 11:00, cînd a și întocmit procesul-verbal, impunîndu-i pe băieți să scrie tot ce au făcut noaptea trecută.Tot atunci au fost anunțați despre reținere și părinții minorilor.

a) A respectat poliţistul de sector prevederile Codului de Procedură Pe- nală referitoare la reţinerea persoanelor? Argumentează.

b) Ce încălcări procedurale au fost comise?

c) Faceţi trimitere la articolele Codului de procedură penală și spune dacă minorii au dreptul să refuze de a depune mărturii împotrva propriei persoane? De ce?

Imaginați-vă următoarea situație:

Ați fost reținut pe stradă în jurul orelor 23²⁵ fiind suspectat că dețineți substanțe pshihotrope. Ofițerul de poliție v-a organul de poliție. Pe parcursul a 6 ore de la momentul reținerii fiind supus torturii de a susține faptul că avea-ți la dvs. aceste substanțe care de fapt nu au fost găsite, ofițerul de poliție întocmește un proces-verbal de reținere a dvs.

Constatați ce abateri de la lege a comis ofițerul de poliție.