Istoria Anul II

Istoria Anul II

Grupele: A1809; SACGV18091; SACGV18.09.2; TPL18.09; CED1809;CC18092;DI1809;TMAC1809;I1809;EI 18.09;COT 18.09;CECE18.09.1.

Disciplina: Istoria-Epoca Modernă (1848-1918)
Profesori :Răileanu Alina;Sîlii Ana;Bolduma Viorel;Pelivan Valeriu.
Tema lecției: Participarea Romaniei in primul razboi mondial .

PARTICIPAREA ROMÂNIEI LA PRIMUL RĂZBOI MONDIAL-1916-1918

(RĂZBOIUL PENTRU REÎNTREGIRE NAŢIONALĂ)

CONTEXT EXTERN: - existenţa imperiilor multinaţionale care promovau o politică mondială, „naţionalismul de putere” şi lupte pentru împărţirea şi reîmpărţirea lumii în noi sfere de influenţă: Imperiul Ţarist, monarhia dualistă austro-ungară, Germania, Imperiul Otoman

- apariţia alianţelor politico-militare: Puterile Centrale (Tripla Alianţă)-1882, Germania, Austro-Ungaria, Italia; România aderă în secret defensiv în 1883;alianţa va fi reînnoită în 1903 şi 1913; Antanta (Tripla Înţelegere), 1907, Anglia, Franţa, Rusia; România se alătură în anul 1916

- al doilea război balcanic, 1913, evidenţiază, în continuare, înteresele Austro-Ungariei pentru S-E Europei

DECLANŞARE RĂZBOI:         Pretext: 15/28 iunie 1914, Sarajevo, prinţii moştenitori ai Austro-Ungariei = asasinaţi de un student bosniac-Gavrilo Prinkip

                                                       15/28 iulie 1914, Austro-Ungaria declară război Serbiei de partea căreia va intra Antanta => debutul războiului

ATITUDINEA ROMÂNIEI   A.  1914-1916 – neutralitate în expectativă

1.  3 august 1914, Sinaia, Consiliu de Coroană prezidat de Carol I, decisă neutralitatea; România nu avea motive să intre în război împotriva Serbiei

                                            Statutul politico-juridic – Vechiul Regat=independent.

-               Teritorii româneşti în afara graniţelor: Banat,    BucovinaTransilvania-regim dualist; Basarabia, dominaţie ţaristă

2.    Forma de guvernământ= Monarhia ereditară, constituţională ajutată de Parlament şi Cabinetul de Ministri (Guvern);

sistemul politic=bipolar (bipartidic): PNL (creat în 1875) şi P. Conservator (1880); din 1895=rotativa guvernamentală; la 27 septembrie 1914 Carol I moare, succesor devine Ferdinand=>dezvoltat un puternic curent filoantantist

3.    Politica externă - România se afla între tabere beligerante =>izolată economic, politic, militar

             - semnate tratate cu Rusia-recunoscute teritoriile din Austro-Ungaria şi Italia, neutră şi ea până în 1915

             - România=alianţă cu Puterile Centrale

B.  1916-1918 – implicare în război de partea Antantei pentru reîntregire naţională

1.  Obiectiv- Marea Unire, realizarea României Mari

2.  4 august 1916, România semnează cu Antanta un tratat politic prin care se recunoşteau României integritatea, statutul de cobeligerant şi teritoriile din Austro-Ungaria şi o convenţie militară prin care se promiteau României 300 t de muniţie şi armament zilnic, cooperarea rusă în Dobrogea, o garnitură de tren plină cu muniţie şi echipament militar, România trebuia să declare război Austro-Ungariei

3.  14 august 1916, Bucureşti, Consiliu de Coroană prezidat de Ferdinand I, România renunţă la neutralitate şi intră în război; nota de război=transmisă Austro-Ungariei de Edgar Mavrocordat

4.  Campania din 1916: 1/3 din armată = dispusă în Dobrogea iar 2/3 în transilvania unde armata română trebuia să facă faţă singură Austro-Ungariei; nerespectarea angajamentelor Rusiei duc la înfrângerea de la Turtucaia (1-6 septembrie) şi pierderea Dobrogei; toamna=lupte pe Jiu, Olt, Neajlov unde românii=înfrânţi şi pierd Ţara Românească inclusiv Bucureşti; implicaţii: 2/3 din teritoriul ţării intră sub dominaţie străină (Moldova=singura liberă), guvernul, o parte a parlamentarilor, regele , pleacă în exil la Iaşi care devine capitala temporară, pierderile umane şi materiale demoralizează armata, frontul este stabilizat pe aliniamentul Focşani-Siret-Nămoloasa (Galaţi), tezaurul este dat spre păstrare Rusiei

5.  Campania din 1917: francezii sub conducerea lui Henri Berthelot ajută armata română (lupta în tranşee), pentru remobilizarea armatei regele Ferdinand I promite vot universal, reformă agrară, modificarea Constituţiei; vara-toamna 1917 au loc victoriile româneşti de la Mărăşti, Mărăşeşti, Oituz care nu pot fi fructificate  datorită problemelor politice din Rusia (lovitura bolşevică de la Petrograd organizată de V. I. Lenin); Basarabia, pe fondul acestor mutaţii politice ruseşti îşi decide soarta de a se uni cu Vechiul Regat

6.  Campania din 1918: ianuarie, preşedintele SUA, W. Wilson lansează „Cele 14 puncte” în care afirmă, printre altele, dreptul la autodeterminare; crearea Republicii Democratice Moldoveneşti la 2 decembrie 1917 şi proclamarea independenţei acesteia la 24 ianuarie 1918, determină Rusia să rupă releţiile diplomatice cu România arestându-l pe reprezentantul diplomatic la Petrograd, C-tin Diamandy şi confiscând fondul de aur depus de România în Rusia

Februarie, Rusia semnează oficial la Brest-Litovsk, pacea cu Puterile Centrale prin care iese din război, demobilizează armata, cedează Germaniei teritoriul de la Golful Finic la Ucraina => 2 alternative pentru România: să continue singură războiul sau să accepte o pace temporară cu P. Centrale pentru a proteja Moldova, populaţia şi armata

24 aprilie/7 mai , Bucureşti, România semnează pace cu Germania, în urma tratativelor de la Buftea, prin care: România iese din război, demobilizează armata, 90 de ani bogăţiile solului şi subsolului urmau a fi exploatate de ocupanţi, Austro-Ungaria rectifică graniţele cu România trecând 5600 kmp peste crestele Carpaţilor, la Bucureşti se instituie un guvern filogerman condus de Alexandru Marghiloman; este o pace punică prin care economic şi politic România devenea dependentă de Germania

Toamna, România decide reintrarea în război, ruperea păcii pe care ferdinand nu o semnase şi nu o recunoscuse niciodată; la 10 noiembrie ţara noastră reintră oficial în război de partea Antantei, cu o zi înainte de finalul acestuia; obiectivul naţional al României a fost atins

                                                   

                                    Fixarea cunostiintelor

Fişă de lucru

Doctor Angelescu, martor al dramaticei bătălii de la Turtucaia, mărturisea cu amărăciune:

“ N-am avut cu ce să ne apărăm; oamenii s-au arătat bravi până a început panica, inevitabilă faţă de un inamic armat cu uneltele cele mai perfecţionate ale tehnicii moderne. Ingrozite de bombardamentele aeriene, fără adăpost împotriva lor, decimate prin atacurile de front ale artileriei cărora nu se opunea mai nimic, o bună parte din trupele nostre s-au aruncat în Dunăre, în speranţa să o treacă înot. Cei mai mulţi s-au înecat..”

Sarcini de lucru

1. Despre ce bătălie e vorba în text?

2. Precizaţi,  pe baza textului, dotarea militară a inamicului.

3. Menţionaţi, pe baza textului, care a fost metoda de salvare a soldaţilor români.

4. Cine a fost inamicul soldaţilor români  in această bătălie?