FILOSOFIA

FILOSOFIA

Grupele: TMAC1609;TPL1609.;EI1609;SACGV19.09.1;SACGV19092;CED19.09

Disciplina: Filosofia
Profesoare:Răileanu Alina;Chicu Maria;Silii Ana
Data: 08.04.20
Tema lecției: Structura societății ca sistem în dezvoltare

Filosofia.

                                                                                                                     

Profesor: Chici M.

Tema: Structura societății ca sistem în dezvoltare

Algoritmul temei:

1.      Structura (elementele principale ale societății)

2.      Instituțiile sociale și tipologia lor

3.      Distincția dintre stat și societate

       Societatea e un sistem de interacțiuni între elementele sale constitutive. Omul și societatea sunt realități mereu împreună. Aristotel afirmă că omul e o ființă socială destinată a trăi în societate. O trăsătură a societății sunt relațiile sociale.

Elementele principale ale societății sunt:

1.      Clasele – ansamblu de persoane grupate după criterii economice, istorice și sociologice.

2.      Popoarele – formă istorică de comunitate umană ai cărei membri locuiesc pe același teritoriu, au aceeași viață economică, limbă, religie, istorie, tradiții culturale (sunt caracteristice Evului Mediu).

3.      Națiunile – comunitate stabilă de oameni, care dispune de toate caracteristicile poporului, având la bază conștiința națională (s-au constituit în epoca modernă).

  Structura socială cuprinde în afară de clasele sociale și comunități umane – un macrogrup care locuiește într-un spațiu geografic delimitat, dispune de o anumită organizare a activităților (De ex. În RM – găgăuzii, bulgarii ș.a., în FR – bașchirii, tătarii, cecenii, calmâcii etc.)

   Cu referință la clasele sociale există două concepții în definirea lor:

1.      Realistă – reprezentată de Karl Marx, care definește clasa socială din poziția față de mijloacele de producție și, prin urmare, există două clase sociale:   

a)      exploatate

b)      exploatatoare

2.      Orientarea nominalistă – autor Max Weber. El definește clasa un grup de persoane cu același statut economic.

Max Weber distinge trei grupuri:

a)      clasa de sus

b)      clasa de mijloc

c)      clasa de jos

                           2.Instituțiile sociale și tipologia lor

           Acestea sunt instituții care contribuie la îndeplinirea unor funcții sociale. Ele reprezintă un grup de oameni care interacționează pentru a rezolva anumite nevoi sociale. Cea mai veche instituție socială este familia, religia, statul cu instituțiile sale politice, economice, juridice, culturale etc. Există și societatea civilă alcătuită din cetățeni, obiectivul lor fiind rezolvarea problemelor din domeniile respective (ex. societatea oamenilor de afaceri, uniunea scriitorilor, compozitorilor, veteranilor, ONG-uri etc.)

3.      Distincția dintre stat și societate

          Actualmente se face distincția dintre stat și societate, statul referindu-se la instituțiile politice, iar societatea – la relațiile sociale și nonpolitice.

Statele se deosebesc după forma de guvernământ.

Formele de guvernământ:

-          monarhia:

a)      monarhia absolută – suveranitatea aparține monarhului și nu este limitată de legi, la fel nu există separarea puterilor în stat. Exemplu este în epoca contemporană Regatul Arabiei Saudite și Bahrein, unde șeful statului și al guvernului este regele

b)      monarhia parlamentară. Ex. este Regatul Unit al Marii Britanii, Suedia, Norvegia etc. cu parlament în primul caz bicameral, în celelalte două – unicameral, cu executive conduse de prim-ministru și șef al statului (în Anglia – regina, în celelalte două - regele).

c)      monarhie constituțională. Ex. este Belgia, cu parlament bicameral, executiv condus de prim-ministru, șeful statului – regele.

-          republica – suveranitatea aparține poporului.

a)      republica președințială – președintele se află în fruntea cabinetului de miniștri.

b)      republica semiprezidențială – puterea executivă e împărțită în diferită măsură între președinte și prim-ministru.

c)      republica parlamentară – puterea executivă este exercitată de prim-ministru. Președintele este ales de parlament (în RM în a. 2016 președintele statului a fost ales de cetățenii cu drept de vot).

Menționăm că istoria sec. XX în raport cu forma de guvernare a experimentat atât totalitarismul, cât și democrația. Statul totalitar este numit și paternalist, iar statul de drept e numit și asistențial.

Studiind tema, repetați elementele principale ale societății:

-          instituțiile sociale și tipologia lor

-          deosebirea dintre stat și societate

-          formele de guvernământ, subiecte pe care le-ți învățat în cadrul orelor de istorie și educație civică.

Termen limită: 10.04.20

Sănătate, succes!